Cadrul natural

Elemente geologice si impactul lor in peisaj
Pentru inceput avem in atentie trecutul geologic al localitatii aflate in studiu in contextul mai larg al evolutiei muntilor din care face parte.
Muntii Apuseni sunt constituiti dintr-un fundament cristalin cu intruziuni granitice, probabil hercinice sau caledonice, peste care s-au depus depozite sedimentare de varsta permiano-mezozoica si cretacice superior-paleogene. Toate aceste formatiuni sunt strabatute de roci magmatice.
Sisturile cristaline ocupa zona centrala a Muntilor Apuseni. Pe directia nord-sud cristalinul se intinde de la Valea Somesului Cald pana la Ariesul Mic. Zona centrala constituita din sisturi cristaline are o latime de 50 km de la nord la sud, atingand si partile sudice ale Bihorului, unde este asezata comuna Avram Iancu.
Bihorul sudic se caracterizeaza prin existenta unei serii deosebite de sisturi cristaline si prin dezvoltarea intensa a paleozoicului superior si cretacicului superior. Sisturile care dupa aceasta parte a Bihorului sunt reprezentate prin sisturi filitoase foarte fin stratificate de culoare verde sau cenusie. Acestea seamana cu filitele cristaline epizonale. In alte cazuri, metamorfismul lor este mai putin pronuntat si atunci sisturile verzi isi pierd din caracterul filitos, devenind cenusii foarte foioase si satinate. Intre ele se afla intercalatii de cuartite si gresii.
O alta serie metamorfica este formata din sisturi cristaline cu porfiloblaste de albit si antibolite. Este seria din Biharia care se dezvolta intre Dohrinu-Vidra de Sus-Piatra Graitoare.
Sedimentul din invelisul acestor serii cristaline apartin permocarboniferului metamorfozat, permianului si cretacicului superior. Permocarboniferul se intalneste in seria sisturilor verzi Lapus-Vidra si este constituit din filite cuartitice negre cu sercit, gresii si conglomerate semifilitice. Iar permianul superior acopera transgresiv toate seriile metamorfice prin partea de sus a catenei si formeaza doua zone: Vidra-Neagra si Gaina. Este reprezentat printr-un complex detritic care incepe la baza cu un orizont de conglomerate brecioase roz-violacee formate din elemente de sisturi cristaline slab rulate si calcare negre.
Aspectul sistos, usurinta de dezagregare a complexului cretacic fac sa se deosebeasca de conglomeratele pe care se suprapune in zona Vidra-Neagra. Urmeaza nivelul grezos constituit din gresii conglomeratice cu resturi organice, gresii cu inocerami, gresii rosii si calcare negre.
In sfarsit, la partea superioara se dezvolta argilele violacee sistoase, argilele satinate cenusii-verzui si marnele albicioase verzui-violacee in alternante frecvente. Bogata fauna de la Vidra  de Sus-Avram Iancu, cunoscuta de primii cercetatori, a folosit in parte la determinarea varstei intregului complex.
Arhitectura geologica a Bihorului sudic prezinta complicatii tectonice, care constau in suprapunerea a doua panze scurte peste panza de Codru, care predomina in intreaga regiune de nord-vest a Apusenilor.
Deasupra panzei de Codru se afla seria de Biharia. Pozitia glometric superioara a acestei serii fata de panza de Codru pledeaza pentru existenta unei noi unitati tectonice suprapuse. Seria cristalinului de Biharia se suprapune acestei panze si este suportata direct de permo-carboniferul metamorfozat. Suprafata de incalecare-seriaj prezinta o infatisare aproape orizontala; masa seriata ocupa partile inalte ale reliefului in nord si coboara simtitor in partea de sud. Apare bine conturata intre Piatra Graitoare  si Ariesul Mic. In sud din cauza transgresiunii cretacice si a contactului ezitant fata de permo-carbonifer, suprafata de incalecare este mai putin evidenta.
In ansamblul sau seria cristalina se deseneaza ca o panza scurta, suprapusa panzei de Codru. Varsta ei este mezocretacica, fapt demonstrat de transgresiunea cretacicului superior peste suprafata de seriaj.
Panza de Biharia reprezinta o digitatie a panzei de Codru pastrata in partile cele mai inalte ale reliefului. La partea superioara suporta o alta unitate tectonica de aceeasi valoare: panza de Gaina. Marginile ambelor panze se urmaresc paralel, au partea nordica cea mai ascutita si mai ridicata, iar in sud coboara catre Muntii Metaliferi. Din cauza eroziunii mai inaintate, panza de Gaina prezinta o deschizatura adanca, prin care apare panza  de Biharia.
Muntii Bihorului sunt saraci in cuiburi fosiliere. Cele mai importante sunt la Vidra de Sus-Dealul Melcilor si Neagra. Dealul Melcilor se gaseste la hotarul dintre localitatile Avram Iancu  si Vidra, este unul dintre punctele fosiliere pomenite in literatura geologica de Posepni Hawer si Stache, din cauza bogatiei in forme detasabile si pozitiei accesibile. Cochiliile mari si groase de Actaeonella se desprind din gresiile usor dezagregabile.
Depozitul de gasteropode din Dealul Melcilor este unul  dintre cele mai interesante puncte fosilifere din tara, intarind concluzia ca in aceasta regiune cu 50-80 milioane anii in urma, in cretacicul superior, se gasea o mare calda care a permis dezvoltarea unei faune bogate.
Terenurile din partea mediana si superioara a raului Ariesul Mic se integreaza in unitatea geotectonica a Apusenilor de Nord mai exact, in subunitatea Muntilor Bihor, la limita acestora cu unitatea alpina a Apusenilor de Sud (Muntii Metaliferi).
La alcatuirea geologica a acestor terenuri participa formatiuni cristalofiliere (roci metamorfice), formatiuni sedimentare si roci de natura magmatica (vezi harta geologica simplificata).
A. Rocile cristalofiliere constituie fondul petrografic al regiunii. Ele reprezinta foste roci sedimentare si eruptive (magmatice) care au suferit fenomene de metamorfism in decursul mai multor cicluri (etape) ale evolutiei geologice a crustei tereste. Variatele tipuri litologice indica diversitatea conditiilor termice si barice (de presiune) ale metamorfismului in timpurile geologice de generare a catenelor muntoase. In cazul unui metamorfism de grad scazut, pe baza structurii si compozitiei minerale si chimice a rocilor se poate deduce natura ordinara a materialului supus unor astfel de transformari. In astfel de cazuri se folosesc termeni ca metariolit, metagalebro sau de variate tipuri de meta-sedimentare. Pe langa schimbarile de compozitie, diferitele stive (volume de roci) au putut suferi deplasari notabile pe verticala si lateral (pe orizontala), cu aparitia unor fracturi (falii) si a planelor de seriaj (incalecare), cand termeni de varsta mai veche ajung in pozitie anormala, deasupra altor termeni de varsta geologica mai recenta. Dar astfel de evenimente tectonice pot aparea si independent de coditiile de metamorfism regional.
Asa se explica faptul ca in alcatuirea geologica a Apusenilor nordici, implicit in Masivul Biharia, cu o complexitate tectonica deosebita  au fost recunoscute de diferiti autori mai multe unitati sariate ca: sistemul panzelor de Codru, sistemul panzelor de Biharia, de Somes s.a. Diferitele subunitati  separate pe harta ca: panza de  Arieseni, panza de Biharia, panza de Muncel, etc.  fac parte din astfel de structuri cutate si (sau) sariate. In compunerea unor asemenea structuri sariate iau parte  diferiti termeni petrografici si stratigrafici care, uneori se repeta de la o panza la alta.
Seria de Biharia, alcatuita  pe baza determinarilor spora-protistologice. Precambrianul superior (o varsta geologica de peste 580 milioane ani) se compune in principal, din sisturi cloritoase  cu porfiloblaste de albit, cu intercalatii de ortoamfibolite (roci eruptive bazice), de gnaise si de calcare  si dolomite cristaline.
Rocile acestei serii au un grad de metamorfism relativ avansat cu o dezvoltare considerabila in Masivul Biharia, unde sunt acoperite de o serie de roci mai slab metamorfozate (Seria de Pauseni), precum si in partea bazala a Seriei de Muncel, in versantii Ariesului Mic la Tarsa, Avram Iancu si mai la nord, la Poiana Vadului (Neagra).
Seria de Muncel, atribuita pe baza datelor microfloristice Cambrianului (580-490 milioane ani) , se dispune normal peste sisturile cristaline ale Seriei de Biharia. Se dezvolta aproape continuu de la Avram Iancu spre est, in versantii Ariesului pana mai departe de orasul Campeni.
Aceasta serie se compune din sisturi sericito-cloritoase si sisturi cuartoase cu intercalatii de gnaise albitice si porfire metariolitice, din sisturi sericitoase cu intercalatii discontinui de gnaise oculare (cunoscute mai la est de localitatea Avram Iancu). Orizontul superior al Seriei de Muncel este bine dezvoltat in versantul drept al Ariesului, de la Avram Iancu pana la Gura Sohodolului. Acest orizont este format din cuartite grofitoare, peste care se dispune Seria marmurelor de Sohodol.
In structura Panzei de Muncel de la vest de Muntele Gaina au o dezvoltare apreciabila metagranitele gnaisice, metaporfiritele granitice ca si poriroidele metariolitice si metadacitice .
Seria marmurelor de Sohodol, atribuita Cambrianului superior sau Ordovicianului (Ianovici et al 1976) se poate urmari continuu in versantul de sud al Ariesului, din Dealul Crisului pana la Sohodol-Campeni. Aceasta serie se dispune peste sisturile grofitoase si cuartitele negre ale Seriei de Muncel. Determinarile palinologice atesta varsta Cambrianului Superior-Devoniana pentru aceasta marmura.
Seria de Pauseni, impreuna cu Seria de Poiana, si cu filitele Seriei de Arieseni apartin Cristalinului hercinic, caracterizat printr-un grad scazut de metamorfism. La izvoarele Ariesului Mic, Seria de Pauseni este reprezentata printr-un complex grezos-conglomeratic metamorfozat in faciesul sisturilor verzi, complex atribuit devonianului (390-350 milioane ani). Asadar, Seria marmurelor de Sohodol, tine de Apusenii nordici si nu de Muntii Apuseni (cum spun unii dintre geografi). O formatiune similara de filite siricitoase si metaconglomerate de varsta Carbonifer inferior-Devoniana, denumita „Seria de Poiana” suporta anormal Seria de Biharia in zona Masivului Biharia.
Seria de Arieseni, ocupand partea inferioara a Panzei de Arieseni, se compune dintr-un complex de roci metapelistice si metaplasmitice (Seria sisturilor verzi), complex care este strabatut de mai multe corpuri tabulare de roci metaeruptive bazice (=metadiabaze). Determinarile palinologice atesta varsta Carbonifer superioara (325-350 milioane ani) pentru sisturile siricitoase cu intercalatii de metaconglomerate . De la Arieseni se continua spre sud, prin satele Biharia si Badai pana la raul Aries la Tarsa si Avram Iancu.
B. Formatiuni sedimentare sunt reprezentate prin depozite paleozoic-superioare (Permiene), prin depozite Cretacic superioare si prin sedimente de varsta cuaternara.
Permianul (290-230 milioane ani) este cunoscut la Garda in Panza de Finis-Garda si cu o dezvoltare mai larga, la Scarisoara-Lazesti-Vadu Motilor in structura Panzei de Arieseni.
Intr-o succesiune caracteristica Permianul din Panza de Arieseni se compune din Formatiunea conglomeratelor laminate care se dispune deasupra sisturilor verzi carbonifere.
Deasupra acestei formatiuni urmeaza Formatiunea gresiilor vermiculare in care apar intercalatii de „porfire cuartifere” (riolite), de tufisuri sudate riolitice si de conglomerate feldspatice.
La partea superioara a Permianului se pot recunoaste cuartite cu continut de feldspat (gresiile oligomietice) si argilite de culoare violaceu-caramiziu . Gresiile oligomietice din Muntele Tapu contin o forma fosila ce indica Permianul. In cuprinsul Permianului este separata, de asemenea „Formatiunea vargata” compusaa din cuartite, arcoze, argilite si din corneene rulante de culoare neagra, formatiune care este acoperita de filite  violaceu-negricioase. Variatiile de culoare, ca si neformatiile corneene sunt explicate prin influenta metamorfismului termic datorat intrusiunilor magmatice banatitice.
Depozitele sedimentare Cretacic-superioare (80-65 milioane ani) se dispun discordant in doua areale: unul estic care se poate urmari qvasi-continuu, din Poiana Vadului prin Varful Ciorasa si mai departe spre sud, peste raul Aries, in Valea Vidrisoarei si mai departe in Dealul Crisului. Cel de al doilea, mai la vest apare la Tirsa-Plai si mai la sud in Muntele Gaina. Acesta din urma reprezinta, de fapt, Sedimentarul cretacic din bazinul Halmagel-Muntele Gaina.
Sedimentarul din arealul estic incepe cu un orizont de conglomerate brecciforme continand elemente de sisturi cristaline si un ciment fiabil brun-roscat. Acest orizont marcheaza inceputul transgresiunii marii Santoniene in bazinul Vidra-Avram Iancu. Pe verticala, conglomeratele trec gradat la gresii si la sisturi argiloase roscate  si cu caracter local, la sisturi carbunoase. In continuitate stratigrafica urmeaza „Orizontul gresiilor cu Actalonella si al calcarelor cu Hippuriti”, un orizont cu fauna fosila de apa calda. In punctul fosilier „Dealul cu Melci”, la confluenta Ariesului cu Valea Slatinei de la Vidra . Acestia mentioneaza speciile Actalonella gigantea (D’Orbigny, A. Larnarki Zekeli, A. Conica Zekeli).
Spre partea superioara gresiile trec la un facies magnos si apoi la gresii grosiere cu tipare de  lamellibranchiate, gasteropode si corali.
Orizontul gresiilor bsilifere contine lentile de calcare recifale cu Rudisti. In punctul fosilier din Valea Vidrisoarei, M. si D. Lupu (1956) au determinat formele:

• Hippurites collicitus Woodward
• Hippurites nabreviensis Futterer
• Vaccinitis oppeli Douville
• Vaccinites gosaviensis Douville
• Piranaea sp.
• Radiolarites sp.

O fauna similara a fost recunoscuta mai la vest, in Valea lui Balan (punctul fosilier Dambu Breazului).
Deasupra orizontului cu fauna de gasteropode si corali se dispune  Orizontul marnelor cenusii cu irocerami, un orizont cu continuitate remarcabila. In Valea Slatinei, la baza acestui orizont a fost determinata specia Inoceramus glatzial (non Andest). Marnele cu inocerami sunt atribuite Campanianului care se incheie printr-un facies de Wildflisch. Cretacicul superior din arealul Poiana Vadului-Dealul Crisului se continua cu o seriedetritica flisoida, atribuita Maastrichtianului.
Sedimentarul din Muntele Gaina cuprinde in baza un orizont grezos-conglomeratic de varsta Santanian-Campaniana si un orizont terminal grezos-calcaros in facies de flisch, care marcheaza Maastrichtianul.
Cuaternarul, cu o dezvoltare discontinua in lunca Ariesului este reprezentat prin aluviuni si prin depozite de terasa.
C. Rocile magmatice, in relatii tectogeneza alpina apartin magmatismului Cretacic superior-paleogen din Muntii Apuseni. Au o dezvoltare remarcabila in vestul regiunii, reprezentand continuarea unui aliniament din Valea Halmagiului in Muntele Gaina, la Tarsa-Plai si mai departe spre nord, in Masivul Biharia. Mai la est, aceste roci au o distributie neinsemnata, sub forma unor apofize si dikcuri.
Rocile magmatice banatice din aceasta regiune strabat prin diferiti termeni stratigrafici  ai Cretacicului superior, inclusiv Maastrichtianul din Muntele Gaina. Formeaza corpuri intrusive mai dezvoltate, in facies hipoabisal sunt insotite  de aureole  largi de roci cornificate (ca efect ai metamorfismului termic).
In lucrarile publicate sunt descrise diorite si microdiorite cu piroxen, diorite cuartifere cu hornblenda, andezite, dacite si riolite; in Masivul Biharia este conturat un stock de granodiorite insotit de corpuri mai mici de microgranodiorite porfirice, riolite si andezite. Toate tipurile petrografice mentionate mai sus sunt traversate de filioane  de lamprofire si de bazalte in lungul unui sistem de factori cu directia  NV-SE si N-S .

Elemente de tectonica
Aranjamentul arhitectonic actual al partii de sud a Muntilor Bihor a fost constituit  intr-o succesiune de fenomene in decursul evoluttiei geologice a regiunii.
Deformatiile cele mai vechi au fost in general, sterse de miscarile hercinice si mai ales de cele din ciclul alpin.
Observatiile microstructurale asupra formatiunilor paleozoice  din Panza de Arieseni au adus la recunoasterea unei prime faze de cutare a sisturilor verzi in timpul Carboniferului mediu si superior. O a doua faza de cutare intervine dupa Permianul mediu . Cat priveste structurile de panza din (Arieseni) Apusenii nordici, implicit cele ale Muntilor Bihor se admite, pe baza datelor geologice la scara regionala, ca ele sunt datorate tectogenezei, anterioare Senonianului.
Chiar daca prima etapa a putut avea loc in timpul Mezocretacicului, generarea seriajelor s-a desfasurat in principal in Cretacicul superior, in timpul Turonianului .
Deformatiile „postectonice”-laramice si mai noi au in general un caracter ruptural. Ele afecteaza Maastrichtianul producand compartimentarea terenului in forma de blocuri. Miscarile laramice au favorizat instalarea magmatitelor banatice in lungul unui aliniament regional NE-SV. Cele mai noi fracturi, NNV-SSE, au mijlocit localizarea filoanelor de laissporfire si de roci bazaltice, frecvente in partea de vest a regiunii.

Situatia  demografica
Administrativ, comuna Avram Iancu se compune din 33 de sate (in 1998) si cel putin din tot atatea cranguri, grupuri mai mici de cate 14-20 case numite si catune sau grupuri mai mari de 50-200 case, izolate mai cu seama in campuri inconjurate de padure aflate la 1-2 km departate de grupurile mai compacte de case ale crangurilor invecinate: Dealul Tebii de Orgesti, Dealul Horghii de Casoaia, Bonti de Martesti, Curse de Cocesti, Gemeni de Cartulesti sau Casoaia, etc. Comuna se subimparte in patru sate mari: Avram Iancu-Centru, Tarsa, Vidrisoara si Incesti (Casa Iancului) de care apartin 33 de sate (in 1998), altadata 38 de sate-cranguri (in 1975). Satele-cranguri sunt cuprinse in cele patru sate mari astfel:

• de Avram Iancu apartin: Avram Iancu-Centru, Carasti, Cocesti, Coroiesti, Gojeiesti, Jojei, Soicesti, Valea Utului;
• de satul Tarsa, cel mai populat sat al comunei, apartin: Achimetesti, Avramesti, Badai, Calugaresti, Casoaia, Candesti, Cartulesti, Orgesti, Cocosesti, Dumadesti, Tarsa, Tarsa-Plai, Plai, si Verdesti;
• de Vidrisoara apartin: Boldesit, Dealul Crisului, dolesti, Patrutesti, Stertesti, Valea Maciului si Vidrisoara;
• de Incesti apartin satele: Heleresti, Incesti, Martesti si Puselesti.

Declinul demografic constant si progresiv (mai ales in ultimele decenii ale secolului al XX-lea) a atras dupa sine disparitia unor cranguri: Curse, Gemeni, Craciunesti, Bonti, Tarnita, Dealul Hijului, sau contopirea satelor mai putin populate cu satele-cranguri mai populate, primele disparand administrativ ca sate, pastrandu-si doar denumirea de crang.

Ocuparea populatiei
Salariati 227, din care:

• posta telecomunicatii: 6
• financiar-bancare: 2
• tranzactii imobiliare: 2
• administratie publica: 23
• invatamint: 28
• sanatate si asistenta sociala: 19
• silvicultura: 29
• industrie extractiva: 18
• industrie prelucratoare: 124
• energie electrica: 8
• constructii: 10
• comert: 37
• hoteluri si restaurante: 2
• transport si depozitare: 8
• alte activitati de servicii colective: 8
• activitati ale personalului angajat in gospodarii personale: 1
• someri in cautarea unui loc de munca: 33

Lucratori pe cont propriu: 129
Lucratori familiali in gospodarie proprie (agricultori): 101
Pensionari: 508
Elevi, studenti: 236
Casnici: 321
Intretinute de alte persoane: 156
Intretinute de stat: 4
Alte situatii: 88

Populatie activa a comunei este de  552 persoane , din care ocupata 460, neocupata in cautarea unui loc de munca 59, in cautarea primului loc de munca 33.
Populatie inactiva: 1313
Total populatie: 1865